ADEZIUNEA CELULARĂ

La nou-născut prepuţul intern (mucoasa) şi glandul penian au un epiteliu comun. La 90% dintre nou-născuţi acesta nu se separă imediat după naştere. Această fuziune a mucoaselor poartă denumirea de adeziune celulară. Procesul de separare al epiteliului începe odată cu dezvoltarea sexuală a copilului (erecţie, masturbare) şi la sfârşitul pubertăţii, în mod fiziologic, este posibil decalotarea totală a glandului. Prezenţa unei secreţii albicioase (celule epiteliale moarte, secreţia glandelor sebacee), care ridică prepuţul de pe glandul penian contribuie la acest proces de separare. La examenul clinic foarte frecvent este etichetată greşit, ca inflamaţia şi suprainfecţia glandului penian şi a prepuţului.

Fimoza fiziologică

În caz în care prepuţul este „strâmt” şi decalotarea glandului este imposibilă vorbim despre fimoză. Sub vârsta de 5 ani fimoza patologică (prepuţ cu multiple cicatrici) este foarte rară. Fimoza fiziologică este o condiţie normală a nou-născutului şi a sugarului, la examenul clinic observăm absenţa cicatricelui. Studiile efectuate arată, că majoritatea fimozelor congenitale se rezolvă spontan, prin lărgirea inelului fibros subprepuţial. Prin măsurători uroflowmetrice s-a demonstrat, că prezenţa fenomenului „ballooning” (balonarea prepuţului ) în timpul micţiunii nu produce dificultăţi de evacuare a urinii.

Tratament

Pe baza ghidului terapeutic elaborat de către American Academy of Pediatrics în 1990. considerăm, că separarea prepuţului este un proces fiziologic şi nu necesită nici o manipulare chirurgicală.

Pe baza studiului lui Gairdner (1949.) – 100 de nou-născuţi şi cca. 200 băieţi sub vârsta de 5 ani- la 90% dintre pacienţi prepuţul este total retractabil la vârsta de 3 ani.

Alte studii consideră, că acest număr este mult prea mare: la vârsta de 10 ani decalotarea totală poate fi efectuată numai la 40-50% dintre pacienţi. Gairdner a studiat o populaţie, la care majoritatea indivizilor este circumscizat, precizează în articolul publicat, că rezultatele obţinute nu sunt precise.

În 1968. Oster a făcut un studiu asemănător: 2000. de băieţi din Danemarca cu vârsta cuprinsă între 6-17 ani. În Danemarca manipularea chirurgicală a prepuţului- adezioliza, circumscizia- nu s-a practicat de rutină. Rezultatele obţinute arată: la vârsta de 6 ani mai mult decât 60% dintre băieţi au fimoză, între vârsta de 14-15 ani prepuţiul este în 85% retractabil, iar la vârsta de 17 ani este posibil decalotarea totală a glandului. Rezultatele lui Kayaba (1990.) sunt asemănătoare cu cea a lui Oster.

Cel mai recent studiu, în care autorii au studiat aspectul prepuţului, a fost efectuat în China (2009.) pe o populaţie de 10000 de băieţi: 17,28% dintre băieţii cu vârsta cuprinsă între 11-18 ani a beneficiat de circumscizie. Fimoza adevărată a fost prezentă la 6,8%, adeziunea celulară la 24,99%, prepuţul total retractabil la 42,26% dintre pacienţi.

Rezultatele obţinute arată, că incidenţa adeziunii celulare şi a fimozei congenitale scade odată cu înaintarea în vârstă, iar la cei aflaţi la vârsta pubertăţii este aproape total absentă.

Nu există nici un studiu, care ar demonstra dezavantajul adeziolizei târzii. (balanite repetate, fimoză adevărată, carcinom penian)

1. kép

© Dr. Cserni Tamás gyermeksebész saját szakmai anyaga, Nyíregyháza - Toate drepturile rezervate. - BITidomar design - sitemap