STENOZA HIPERTROFICĂ DE PILOR

Definiţie

Este o boală caracterizată prin hipertrofierea musculaturii circulare a pilorului, rezultând ingustarea lumenului piloric şi evacuare gastrică întârziată.

Epidemiologie

Incidenţa este de 1.5-4/1000, apare mai des la sexul feminin 4:1, este mai frecvent la copii născuţi din prima sarcină a mamei.

Etiopatogeneză

Etiopatogeneza nu este pe deplin cunoscută. Lipsa celulelor ganglionare de la nivelul musculaturii pilorice şi tulburările de metabolism al gastrinei sunt considerate responsabile pentru dezvoltarea bolii.

Acuze subiective, anamneză

Debutul clinic are loc în primele săptămâni ale vieţii extrauterine – săptamâna 2-4 de viaţă -, care se intensifică pe parcurs, concomitent cu hipertrofierea musculaturii circulare şi îngustarea lumenului. Vărsăturile se intensifică, devin din ce în ce mai frecvente, curba poderală este staţionară.

Tabloul clinic

Tabloul clinic este dominat de vărsăturile „ în jet” (proiectil vomiting). Curba ponderală este staţionară, turgorul este redus, pliul cutanat leneş, mucoasele sunt deshidratate.

Examenul clinic

Scăderea în greutate a sugarului este progresivă şi se datorează deshidratării cronice prin vărsăturile repetate, cât şi prin lipsa aportului alimentar.

În regiunea epigastrială este palpapilă o formaţiune tumorală mobilă, de dimensiunea unei cireşe. După alimentaţie în poziţie sezândă stomacul neevacuat bombează peretele abdominal. Această manevră, care obligatorie se efectuează postalimentar este numită „feeding test”.

Metode de diagnostic

Prin efectuarea unei ecografii abdominale se poate măsura dimensiunea hipertrofiei pilorice. O lungime mai mare decât 4 mm a canalului piloric este indicaţie pentru tratamentul chirurgical. Radiografia abdominală cu substanţă de contrast este rar utilizată.

Diagnostic diferenţial

· Refluxul gastro-esofagian: vărsăturile nu sunt în jet, simtomele digestive constă în regurgitări şi ruminaţie. Aspectul ecografic este negativ.

· Atrezia pilorică şi duodenală. Bolile obstructive ale duodenului se pot manifesta cu semne clinice asemănătore.

· Sindromul ligamentului Ladd sau sindromul de artera mesenterică superioară, traumatismele duodenului soldate cu hematom, limfoame. În aceste situaţii diagnosticul diferenţial se face în funcţie de vârsta la care au apărut primele simptome.

Complicaţii

Sindrom de deshidratare, alcaloză, aspirarea conţinutului gastric, pneumonie de aspiraţie.

Tratament

Sistarea alimentaţiei perorale, prin introducerea sondei naso-gastriale. Reechilibrarea hidroelectrolitică este esenţială. Este indicat intervenţia chirurgicală. Chiar dacă este descris în literatură, că spasmul piloric se rezolvă spontan în decurs de 3-4 săptămâni, nu este indicat tratamentul conservator.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este pilorotomia Weber-Ramstedt (Imaginea 1.). Se practică pilorotomia extramucoasă prin incizia seroasei şi incizia longitudinală a inelului muscular hipertrofiat.

Pătrunderea în cavitatea abdominală se poate efectua printr-o incizie dreaptă transrectală, dar este mai indicat laparotomia nivel ombilical cu rezultate estetice mult mai bune. (Se poate efectua şi laparoscopic) Pentru incizia musculaturii hipertrofiate se folosesc disectoare, piloromiotom, pense disectoare.

Realimentarea, dacă mucoasa pilorică nu s-a perforat, va fi începută treptat, cu mese in cantitate mici, la interval de 3 ore, cu cresterea treptată a raţiei de ceai şi lapte de mamă. Dacă sugarul varsă scadem doza de lapte sau ceai administrată: 10, 15, 30, 35, 50…..

Complicaţii intraoperatorii

Mucoasa pilorică se poate perfora. În acest caz se aplică sutură cu fire resorbabile. Sunt tehnici, care indică acoperirea suturii cu epiplon.

În acest caz se introduce antibioterapie postoperatorie, realimentarea va fi începută peste 24 de ore.

1. kép

© Dr. Cserni Tamás gyermeksebész saját szakmai anyaga, Nyíregyháza - Toate drepturile rezervate. - BITidomar design - sitemap